COSMIN DUMITRU

Teoretic, Timisoara este orasul florilor, Banatul fruncea iar pozitia geografica ne da un iz de vestici sau semioccidentali inca de pe vremea lui Ceausescu.

Nu vreau sa generalizez aici pentru ca, totusi, in strafundul meu si mai ales pe piept se mai gasesc urme de la loviturile cu caramida… generate in urma discutiilor cu prietenii sau rudele de prin tara cand ma faleam de parca aterizasem din Elvetia Exista, totusi, lucruri deosebite la acest oras si nu mi-ar fi placut sa locuiesc in alta parte.

Problemele insa incep sa apara cand vorbim de cateva domeni economice, in speta publicitatea :

- incepand cu 2004 si aparitia mult trambitatului Regulament de Publicitate (stradala), Timisoara a devenit, intr-adevar, primul oras in care pentru a tine pasul cu legislatia din domeniu trebuia sa adopti un buget de marketing trimestrial ! Altfel, riscai sa nu se potriveasca socoteala de acasa cu cea din targ si de la un trimestru la altul sa te trezesti ca ce era legal a devenit interzis si vice versa…

- tot de prin 2004 primaria a pus cu botul pe labe agentiile locale extirpandu-le aproape definitiv imboldul, visul, ajunse fantasme, de a se dezvolta si, automat, de a se incorda cu nationalele detinatoare de panouri pe domeniul public. Ecuatia a fost extrem de simpla : noi am inceput sa montam panouri pe domeniul public, de dimensiuni similare cu backlit-urile bucurestene, in apropierea acestora si la preturi mult mai mici. Evident, panourile noastre au inceput sa prospere iar backlit-urile sa se albeasca la fata (fara reclame). Exact in acelasi timp… se nimerise si campania electorala… cea mai proasta coincidenta ! Nu comentez cat a costat campania, daca si cine si cum a platit-o, cate panouri s-au primit de la Timisoara si pana la Bucuresti, ideea este ca PNTCD nu avea bani pe atunci nici sa-si plateasca curentul de la sediu dapai cateva sute de mii de euro ?! Care a fost rezultatul imediat ? Chiar nu e evident ?! Peste noapte s-au interzis toate expunerile de panotaj pe domeniul public (ale agentiilor locale) si, pentru a nu-i veni cuiva ideea de a reveni asupra subiectului, camioanele ADP le-au si saltat tot noaptea si aruncat la un depozit, unul peste altul (practici parca desprinse din anii ’50 cand venisera comunistii)… panouri care ne costasera cateva zeci de mii de euro adunate Si gata ! Restul a fost tacere !

- doar in acest an s-a modificat si reschimbat Regulamentul de 3 ori, culminand cu interzicerea definitiva a bannerelor orizontale din 2010, intr-un nou efort de strangere de gat a agentiilor locale si a redistribui bugetele mici ramase vacante … pentru ca totusi, pe timp de criza, fiecare dintre principalele trei agentii locale incasa doar din bannere peste 5.000 E lunar, totalizand la nivel de oras “un buget” de minimum 20.000 E lunar ( un sfert de milion de euro anual !) pe care “altii” spera sa-l acapareze…

- dar lasam la o parte agentiile locale si spunem ca multinationalele (clienti) oricum lucreaza cu agentiile mari (de creatie care castiga contul) de la Bucuresti care, la randul lor, contracteaza outdoorul de la firmele nationale de panotaj care nu au probleme, de vreme ce pe noi ne-au dat afara din clasa ca sa ramana ele in prima banca ?! Nu e deloc asa ! Cu exceptia Affichage la care predomina locatiile pe domeniul privat, pe domeniul public este razboi de interese : Euromedia si Beta Cons faceau inainte legea insa, de ceva vreme, se pare ca NEWS -ul s-a imprietenit cu cine trebuie !!! Astfel, din timp in timp, se organizeaza cate o comisie care verifica amplasamentele de pe domeniul privat si, probabil, in functie de cine a ramas in urma cu cosul de mere si nuci, se creioneaza cate un scandal in care, de fiecare data, exista zeci sau chiar peste o suta de panouri la un moment dat ilegale Apoi probabil ca intra pentru o vreme in legalitate de vreme ce nu le darama nimeni si nici nu se mai face valva… pana la noua scadenta ?! Fostul Arhitect Sef al orasului (Radu Radoslav) a platit cu functia una dintre aceste situatii, pentru ca incepuse sa se dedea singur la svaiter sau, oricum, micsorase foarte mult masuta la care il serveau

- cum toate acestea nu ar fi suficiente, Regia de Transport (a primariei) vine si ea cu inventii, la fiecare schimbare a conducerii, anul acesta culminand cu (in plina criza) trecerea de la dolar la euro, scumpirea ofertei de tranzit si redenumirea taxei de revopsire (pentru ca oricum nu se revopseau niciodata mijloacele) in neutralizare, pentru a putea fi incasata cumva justificat (si vorbim de min. 1.000 E per mijloc de transport), impunerea deschiderii unui cont de garantii si bune practici unde trebuie depusa chiria pentru o luna + penalitati de intarziere plata 30 zile cu 1% per zi (indiferent daca intarzii sau nu) in vreme ce chiria normala se factureaza in avans pentru luna care vine ! Deci la semnarea contractului le platesti pe loc aproape jumatate de an ?!?!?! Si am uitat inca un amanunt : in noua oferta, pe randul doi scrie cu majuscule “NU SE ACORDA NICIUN FEL DE DISCOUNT”

- pe langa acestea, vin presiunile politice. Pare incredibil insa cred ca jumatate dintre cei cu putere de decizie (PNTCD, PSD, PDL, PNL, Primarie) se ocupa de… ati ghicit, PUBLICITATE in special stradala iar daca nu o fac direct atunci devin parghii de directionare catre x si y …

Intr-un asemenea climat, nu e de mirare ca de cele mai multe ori se evita contactul direct cu Timisoara. Si asa, prin intermediari (agentii nationale) imi este de cele mai multe ori jena si foarte greu sa reusesc sa explic de ce la noi e altfel decat in celelalte orase (discutia facand parte dintr-o campanie nationala de exemplu), in general trezind sau lasand suspiciuni in timpul sau dupa terminarea negocierilor …iar de ar exista o justificare concreta care sa stea la baza acestor aberatii de multe ori, am putea-o folosi si noi drept motiv insa, din pacate, cel putin in acest domeniu, cei indreptatiti sa faca ordine habar nu au pe ce planeta se afla sau macar despre ce este vorba ! Sunt complet pe dinafara si pun in practica misepareli inchipuite sau visate dupa care noi trebuie sa dansam elegant !

Cum spuneam la inceput, Timisoara e orasul florilor…Banatu-i fruncea… si cam atat in ce ne priveste !

Primaria Timisoara = Bata

Agentiile locale = Cocoasa

Parteneriatul pentru ruptul cocoasei :

Incepand cu anul 2004, prin emanarea primului Regulament de Publicitate (stradala) din Timisoara relatia dintre primarie si agentiile locale a devenit una, contrar asteptarilor si a ceea ce ar fi trebuit sa aduca noul regulament, bazata pe prezumtia de vinovatie. In primul rand pentru ca parteneriatul public/privat (primarie/agentii) a fost construit fortat, cu ajutorul Camerei de Comert, pentru a contracara dorinta (unora din) primariei de a rade la propriu activitatea locala de publicitate. Astfel, Regulamentul de la inceput a avut un continut restrictiv si diminuant pentru businessul nostru. A fost “atat cat am putut noi face lobby si nu era chiar batator la ochi impotriva noastra” !

Anii care au urmat, fara exceptii, au reprezentat o continua crestere si diversificare economica locala pe care, cum era si firesc, noi a trebuit sa o urmam diversificand oferta si largind, automat, afacerea in sine. Fiind un lucru laudabil pana la urma, ne-am asteptat la o reactie similara si din partea militiei noastre, primaria, prin reasezarea regulamentului local pe noile realitati economice insa, invariabil, fiecare intalnire anuala a “parteneriatului” in discutie s-a terminat cu noi interziceri, ingradiri, in domolirea carora a trebuit sa ne luptam pe baricade, principalele agentii, saptamani de-a randul !

Anul acesta (2009), profitand de criza si de cererea diminuata sensibil de publicitate de pe piata locala, primaria ne-a mai tras un bocanc in fund.. sut pentru care se antrena, ce-i adevarat, de multa vreme : interzicerea definitiva a bannerelor orizontale ! Si culmea, au reusit sa coafeze aceasta actiune asa de bine, incat la final am fost aproape bucurosi sa o primim cu bratele deschise : cu doar o luna si ceva in urma demararii discutiilor pe aceasta tema, tam nesam si fara nicio legatura, Comisia de Circulatie de pe langa CL a hotarat intr-o adresa de trei randuri “interzicerea oricarei forme de publicitate pe sau intre stalpii orasului” violand, practic, regulamentul in vigoare ; asta insemna interzicerea bannerelor orizontale, verticale, casete luminoase, bannere verticale, stegulete … deci intrase in scena BAD COP, pentru a fi inlocuit dupa o luna de GOOD COP prin interzicerea “DOAR” a bannerelor orizontale ! Si evident, de manuta, am inghitit-o aproape cuminti oricum ne mai fiind loc de intors dupa consfintirea in HCL 160 /2009 ! Ba mai mult, in prima faza se votasere ca interzisi “stalpii cu semne de circulatie” … adica din nou toti din oras insa, si-au dat seama probabil si ei ca o luasera razna de tot, si au revenit stergand acea fraza.

Acum biroul de publicitate a fost largit (impotriva noastra) si aproape fiecare angajat al primariei a primit ordin si ruleta ca prin zona unde locuiesc sa nu mai treaca nici pasarea. Fiecare banner este monitorizat si masurat cu strictete, ca nu cumva in cele cateva luni ramase pana la interzicere sa amplasam vreunul la 49,5 m in locul celor 50 m impusi fata de intersectii, intersectie insemnand absolut orice intretaiere de drumuri …

Despre ce parteneriat este vorba de fapt, daca nu despre cel dintre bata si cocoasa ?!

Iar intrebarea care ma framanta este urmatoarea : au scapat de bannere, oare ce-i va mai deranja la anul ?!

Au trecut 19 ani de la revolutie, s-a facut probabil absolut tot ce se putea face… s-au incercat probabil absolut toate variantele posibile pentru a mai fi loc de un real nou boom pe piata. Ma refer aici la piata noastra locala, a publicitarilor.

Ca o paranteza, sau o paralela mai bine zis, acum 11 ani cand incercam si eu marea cu degetul in aceasta tagma complexa, un bun prieten pe atunci (operatorul Antena 1 pt.TM acum ) imi spunea dandu-mi cu tifla ca “e plin de agentii de publicitate… acum mai faci si tu una ?!” …insa, cum spuneam, se intampla acum 11 ani ! Atunci a fost si loc si momentul pentru a introduce pe piata un segment pe care acum se bate toata lumea : outdoor-ul .

Ideea acestei dezbateri, cu caracter sincer de sfat aviz amatorilor este ca piata a ajuns oarecum la maturatie, clientela nu mai da ochii peste cap doar pentru simplul motiv ca o oferta este cu 10% mai ieftina fata de cea primita clasic, indiferent de unde vine… si nu mai amintesc aici de concurentii mei directi care au incercat si ei, fara sorti de izbanda, sensibilizarea directorilor de marketing pentru simplul motiv ca sunt din acelasi oras sau zona

SMILE ADVERTISING din Timisoara a inceput un astfel de boom pe piata outdoor in 2008, agentie formata din cativa tineri pe care eu, sincer, ii apreciez pentru incercarea lor de impunere pe piata, martor fiindu-mi marketingul de la Magellan – Brithouse (principal client al lor) cu care, la semnarea unui contract, am discutat vizai de ce vroiau ei sa faca, sustinand ca nu vor reusi

In primul rand, teorema lor matematica nu se putea sustine financiar : daca nu ai un fond de cash pe care sa-l pui la bataie fara a depinde de el, nu iti poti face planuri in a investii sume duble in furnizori pentru a vinde ulterior la jumatate de pret… pur si simplu nu merge ! Marja de profit a agentiilor nu este nici pe departe fabuloasa, astfel ca acele costuri intalnite pe piata, au o anumita justificare nefiind inventate din neant.

Ce a facut SMILE ? S-a dus cu jalba in protap pe la toate administratiile de proprietari unde existau locatii bune si au inceput sa le promita chirii duble si triple pentru ca acestia sa renunte la contractele existente, reusind (culmea) pe Bulevardul Take Ionescu sa-i sufle o locatie de mesh lui Ovidiu Sere, Presedintele Tineretului PNTCD pe atunci, adica Gheorghe Ciuhandu in traducere, bossul orasului ! (ceea ce este laudabil, pentru ca Sere are exact aceleasi practici ba mai mult, cu telefoane de backup si amenintari de la primarie). Dupa ce au pus mana pe cateva locatii, au creionat o oferta la jumatate de pret, treaba functionand vreo 4 luni… pana cand principalul (si aproape unicul) lor client a renuntat la contract …iar ei au ramas datori lunari cu sumele fabuloase promise la asociatiile de proprietari in vederea sustragerii locatiilor ! Nasol moment !

Eu (WSM) m-am “intalnit” cu ei pe un singur bloc, in Circumvalatiunii, fiind calcane opuse. Am descris toate acestea administratorului inca din toamna trecuta (2008) explicandu-i ca nu au suport financiar suficiet pentru a rezista si ca, chiar daca l-ar avea, o agentie de publicitate pana la urma nu este fundatie nonprofit si nu are cum sa functioneze astfel !

Cum spuneam, NO MORE BOOM TIMES…in advertising !

Aurel din pacate, la finele anului 2008 a fost rapus de un cancer perfid, pervers, pe care-l descoperise cu doar foarte putin timp in urma …

Cel putin pentru mine, pentru familia mea, carora ne-a fost si coleg si prieten vreme de 10 ani va ramane o amintire vie, imortalizata pe multe dintre DVD-urile de la petrecerile noastre sau ale copiilor !

Dumnezeu sa te odihneasca si sper ca, acolo sus, v-ati impacat !

L-am cunoscut pe Aurel Aghiciuc in 1998 cand, semnand un contract cu European Drinks pentru personalizarea full-branding a 100 de taximetre, ma trezisem cu un camion de autocolante si cu 100 de taximetristi care asteptau sa le fie imbracate masinile si sa-si primeasca banii. Pe vremea aceea, publicitatea stradala locala efectiv nu exista iar mijloacele de transport in comun, carora eu le gasisem o alternativa mult mai buna si ieftina, erau contractate si personalizate de catre o agentie bucuresteana… care se cam ocupa de tot prin tara.

Un garaj si doar cateva zile au fost suficiente pentru Aurel pentru a preda “lucrarea la cheie” si a imi face si eu receptia cu clientul ! (si apropo, era iarna, masinile erau bocna de inghetate…)

Din acel moment am devenit si prieteni de familie, si colegi, si parteneri de afaceri, inscriindu-mi si fiica cea mare la cresa/gradinita unde sotia lui era directoare.

Mesaj Design srl , atelierul de productie publicitara pe care il conducea, ajunsese (datorita caracterului si a seriozitatii lui Aurel) atelierul de productie a tuturor agentiilor din Timisoara. Si asa a si ramas, vreme de ani buni, stiind sa gestioneze comenzile in asa fel incat aproape niciodata agentiile concurente nu s-au intalnit in atelier la ridicarea comenzilor… lucru care ar fi fost cel putin deranjant. Toate acestea sub o confidentialitate absoluta pe care o pot garanta, pentru ca acum pot sa recunosc ca l-am presat de foarte multe ori pentru a afla una sau alta despre concurenta (detalii tehnice, amplasamente, unde – cine – cum – cand, etc) insa, cu toate ca discutiile le purtam de cele mai multe ori la gratare si la o bere sau un pahar de Stalinskaya cu gheata, a stiu de fiecare data sa evite diplomatic subiectul… asa era Aurel.

In jurul anului 2001 eram pe punctul de a termina reamenajarea unui apartament proaspat achizitionat si ramasese de mobilat dormitorul, respectiv un dulap de haine cu oglinzi. Aveam sa-i platesc la acel moment mai multi bani lui Aurel iar exact in ziua in care i-am incasat la firma am primit si telefon de la firma de mobila de unde urma sa luam dulapul … si l-am sunat intrebandu-l : “am incasat banii, insa trebuie sa-mi vina dulapul…. ti-i platesc sau cumpar dulapul ? ” si mi-a raspuns sec, fara sa se gandeasca niciun moment : “cumpara-ti dulapul !”

Asa era Aurel …iar exemplele pot continua la nesfarsit, nu dau nume… unui alt prestator de servicii din publicitatea locala i-a dat bani imprumut fara stirea sotiei pentru a-si completa suma cu care sa cumpere, tot de la Aurel, o masina !

Deranjant, este faptul ca la inmormantarea care a avut loc la Dumbravita (unde tocmai se mutase proaspat in casa noua), majoritatea agentiilor si-au trimis subalternii, probabil ca semn ca odata dus nu mai prezenta aceeasi importanta (?!) … cei care il injurasera pana atunci sau il faceau in fel si chip au inceput sa planga si sa nu mai intrevada alternative (fostii angajati, etc) … ca la romani !

Iar ce ma sperie cu adevarat, este discutia purtata cu cateva zile in urma cu Harald Zimmerman (Cresta Print) si Cosmin Godeanu (Media Shop), facand anticamera la RATT pentru a intra la discutiile consiliului de administratie pe teme de publicitate, cand discutand despre atelierele pe unde ne mai producem panourile si confectiile metalice a venit vorba despre Aurel, iar Zimmerman a intrebat ” Care Aurel ? ” … iar dupa ce i-am amintit si eu si Godeanu, ne-a intrebat ” Si cum il mai chema numele de familie ? ” …

Refuz pur si simplu sa cred ca se poate intampla asa ceva !

Dar, de fapt, daca ne aducem aminte de Raducioiu … el uitase complet limba romana dupa doar 3 luni !!!

O agentie multijudeteana din Arad, cu un baiat la Arad si o fata la Timisoara.Un adevarat netuorc.

Daca ar fi avut capital la inceput pentru a-si sustine locatiile, chiar puteau fi pe punctul de a controla astazi o buna parte dintre locatiile timisorene de outdoor. N-au avut. Deci, nu au niciun control

Cand am inceput noi sa contractam asociatiile de proprietari/locatari acum vreo 5 ani, am inceput sa ne izbim, bloc dupa bloc, de contractele Premium Media care erau semnate pe cate 5 ani, cu incepere a platii chiriei dupa prima expunere (contractele fiind deja in derulare de cate 3 sau 4 ani fara niciun ban, fara nicio reclama expusa, fara nicun semn de viata). Bine’nteles ca administratorilor le-au luat cca 10 minute ca sa isi dea seama cam ce contract semnasera si inca 2 minute ca sa renute definitiv la el.

Apoi, pe principalele intrari/iesiri din Timisoara, pe langa panourile propri si cele ale Amulette (cu care imparteam in mod egal panotajul in concurenta) au inceput sa apara niste panouri mobile… adica aveau fundatie fixa de beton insa, in functie de locatiile obtinute legal de catre ceilalti, daca erau prin preajma si deranjau, se mutau peste noapte cu cate 100 m ; sau de pe un sens pe celalalt ; sau mai in spate ; sau mai in fata ! Iar fundatia, probabil pentru a nu fi uscata rapid de soare, se turna numai noaptea tinand de sase, cand cei de la drumuri nu monitorizau intrarile… dormind probabil la acea ora.

Vazand ca treburile merg (adica nu intreaba nimeni “ce vant v-aduce pe la noi ?!”) au continuat extinderea cu cateva panouri backlite, despre care puteti citi in raportul privind publicitatea ilegala realizat de inspectorii primariei cu ceva timp in urma… adica la ce iti trebuie Autorizatie de Constructie pentru un lucru construit deja ?!

Ca eu m-am injurat cu ei ca la usa cortului in urma cu ceva vreme am inteles, eu am un spirit ultralatin sa zicem si-mi usuc rufele intre sarme intinse de la un bloc la altul… dar au sarit la bataie cu oamenii Cresta Print, pentru ca nu puteau intelege ca administratorul unui bloc nu cazuse in mreja intinsa de ei (iarasi pe sistemul de 10 ori mai multi bani pentru a vinde la un sfert de pret), Media Shopul ii adora, cei de la Drumuri asteapta fonduri pentru a le taia toate panourile montate nocturn ilegal, Asociatiile de Proprietari/Locatari suna la numere de telefon unde nu mai raspunde nimeni, cei de la Casa Auto Mercedes incearca sa-si recupereze banii dintr-un barter pagubos privind un auto (din cate am inteles) in contrapartida caruia panourile cu Ford si Mitsubishi au devenit interactive, adica azi pe dreapta maine pe stanga, azi reclama pe panou maine hartia (blueback ca e cea mai lesne) luata de vant pe panoul urmator… jale mare ! Apoi au mai facut o societate pentru (cred ei) a lasa in bezna Politia Rutiera si CNDPR (drumuri), societate pe care au incercat transferul (responsabilitatii anonime) panourilor existente si constructia celor noi, toate absolut ilegale .

Din punctul meu de vedere… nu ar fi o foarte mare problema, de vreme ce sunt atatea foruri competente in a lua masuri insa, ce ma intristeaza este faptul ca reusesc sa atraga in plasa companii serioase care ar fi trebuit, absolut obligatoriu, sa faca o minimala filtrare a colaboratorilor ! (si au omis-o vrajiti probabil de cele cateva procente oferite bonus de PM in lipsa cheltuielilor(importante) cu autorizatiile, proprietarii, taxe, etc de agentie pentru intrarea in legalitate…)

Nu uitati ca si inainte de ’89 benzina (cu apa) de 98 care iti termina autoturismul se numea tot premium… cu numele !