COSMIN DUMITRU

A trecut aproape o saptamana de cand Mile a plecat. Citeam pe un blog cat de greu ii era posesorului sa stearga adresa lui din blogroll… iar prima intrebare care imi vine in minte este “De ce !?” De ce sa o stearga ?

Pentru a doua oara saptamana asta… si deja de peste 24 de ore, blogul lui Mile este blocat, deoarece furnizorul de spatiu unde isi tinea Mile blogul  nu a mai facut fata traficului mare !!

Eu propun sa facem altceva in loc sa-i stergem adresa din blogroll ! Fac un apel, si am sa incerc sa dau de acel “neamt” de care spunea Mile ca ii tine blogul, catre toti cei care stiu cine exact sustine spatiul online al blogului, pentru a suplimenta acel spatiu contractat astfel incat sa poata fi vizualizat in continuare fara probleme.

Astazi (24 martie pentru ca iarasi e trecut de miezul noptii…) MILE CARPENISAN a fost legenda zilei. El a deschis principalul jurnal de stiri de la Antena 1, momentul “de aur” pe care il cauta atat de mult, de fiecare data cand pregatea un nou material, si pe care de cele mai multe ori l-a atins. Fizic pe atunci, devenit digital astazi. Sufletul lui s-a ridicat sa se odihneasca ori, poate sa se zbenguie prin cer. Insa el a ramas totusi, digital, si pe pamant. Sute de bloguri, reteaua de twitter, videourile tribut de pe youtube, site-urile de stiri si nu numai, toate acestea vor circula si-l vor pastra in memorie, intact, sfidand timpul. A plecat dar nu ne-a parasit. Este cu noi pe internet, tot timpul, la un click distanta. Ba mai mult decat atat, este tot mai omniprezent iar lumea nu conteneste sa il planga si sa-i aduca un nou tribut…

Acesta este micul nostru aport de lumina… arde de dimineata pentru tine, Mile. Nu mai stiu, cred ca maica-mea sau nevasta-mea au aprins-o, oricum, nici nu mai conteaza. Arde si acum, la 03:15 dimineata, si chiar daca am ajuns deja de vreo doua ore acasa de la priveghi, stau inca in bucatarie cu laptopul in fata, continuand wiskey-ul inceput cu Sandy in fata cimitirului… am si timp, pentru ca tocmai am spus adio maine biroului. Are vreme sa astepte !

Azi (23 martie pentru ca nu tin cont de trecerea miezului noptii !) a fost o noua zi interesanta ; pe cat de mult incearca Antenele sa-si spele pacatul fata de tine, si sincer vorbind nu se lasa usor, acordandu-ti un spot frumos la fiecare ora exacta… a venit emisiunea lui Madalin Voicu… si au inceput sa-l omagieze pe unul pe care nu-l cunosc, sub poza caruia scria Mile Carpenisan ? Sa nu stie cei de la Antena cum arata Mile Carpenisan la fata ? Antena este televiziune parca, nu radio, asa-i ?!?! Never mind !!

Ce este important de fapt este ca Mile a stiu sa se impace cu toata lumea, fara exceptie, cu mine reluand de exemplu legatura, aparent in mod subit (dupa 10 ani), cu doar cateva luni in urma. Un fel de a-si plati repede toate datoriile pentru a ramane, cumva, curat si impacat cu omenirea in iminenta trecere spre noi dimensiuni.

Am ramas in noaptea asta, in fata cimitirului, pana la plecarea ultimului venit. Am ramas sa ne gandim la Mile. Data fiind situatia, pot spune ca Mile a stiut nu numai sa se impace ci, culmea, continua sa impace oameni si dupa trecerea in nefiinta, la propriul priveghi… ori, poate, o facea dinadins si, nu aiurea, a tot palpait becul de pe stalpul din fata portii cimitirului… Am revazut, cu durere, imagini despre care credeam ca vor tine o vesnicie, impreuna cu Alexandru Mandici - Sandy pentru cei apropiati. Am vorbit o groaza despre Mile. Am facut cu totii parte din echipa de aur a televiziunii locale… am avut impreuna echipa noastra de platina, zi de zi, ani de zile…. Sandy ramanand alaturi de el alti 10 ani pana acum, pana maine, pana cand va fi nevoie ! M-a bucurat enorm sa vad si sa aud ce a facut Sandy pentru Mile si, intr-un fel egoist pur sange, mi-as dori sa am un astfel de om alaturi pe ultima suta… pe aia cu ochii inchisi !! BRAVO Alexandru Manidici !